Direcţia principală a cercetărilor ştiinţifice – inervaţia formaţiunilor de ţesut conjunctiv în normă şi patologie; morfologia elementelor paraviscerale, periviscerale şi perivasculare; specificul sistemului ligamentar al organelor interne şi proprietăţile lor biomecanice; particularităţile morfofuncţionale ale diferitor organe şi sisteme în perioadele critice ale dezvoltării postnatale.

Cercetările se realizează pe material cadaveric şi prelevat intraoperator, utilizând disecţia anatomică, metoda macromicroscopică de colorare selectivă a pieselor anatomice totale cu reactivul Schiff, tehnici neurohistologice, histologice, histochimice, neurohistochimice, biomecanice, morfometrice, analiza statistică etc.

S-au studiat particularităţile morfologice ale aortei şi venei cave superioare, ductului limfatic toracic, ale vaselor limfatice, sangvine şi elementelor sistemului nervos periferic în periost, în capsula unor articulaţii, viscere (ficatul, uterul, splina cu ligamentele acestora, cordul etc.), aspectele morfologice ale traiectului intramural al arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.

Au fost aplicate acele investigaţii medico-biologice care sunt orientate spre studierea modificărilor morfofuncţionale ale structurilor menţionate în dependenţă de vârstă şi de influenţa diferitor factori ai mediului ambiant.

Scopul principal al acestora este nu doar obţinerea unor noi informaţii, ci şi utilizarea lor în elaborarea metodelor de reabilitare a structurilor afectate, extrapolând rezultatele obţinute în profilaxia şi tratamentul maladiilor organelor în cauză.

Rezultatele obţinute sunt utilizate şi în determinarea substratului morfologic care ar sta la baza prevenirii diferitor dereglări funcţionale, inclusiv diferitor maladii, îndeosebi acelor ce ţin nemijlocit de sistemul nervos periferic şi patul microcirculator.

O deosebită atenţie se acordă  variabilităţii anatomice individuale, atât în aspect macroscopic, cât şi macromicroscopic, particularităţilor morfofuncţionale ale organelor puse în studiu în perioadele critice ale dezvoltării postnatale.

Prezintă interes depistarea zonelor cu inervaţie dublă, specificul zonelor de acoperire şi a anastomozelor intra- şi intersistemice, particularităţile şi variantele de traiect intramural al arterelor coronariene în aspect macro-, macromicro-, microscopic şi clinic etc. A fost determinată topografia zonelor reflexogene, a zonelor de inervaţie dublă, triplă etc., inervaţia încrucişată (pentru organele pare) şi cea ipsi- şi contrlaterală (pentru cele impare).

Au fost stabilite: sursele suplimentare/auxiliare de inervaţie, legităţile inervaţiei şi particularităţile morfofuncţionale individuale ale elementelor sistemului nervos periferic extra- şi intraorganic ale vaselor sangvine în periost, în capsula unor articulaţii, viscere (ficatul cu ligamentele anexe, ligamentele uterului, splinei, cord etc.), în aortă, vena cavă superioară, particularităţile morfologice ale traiectului intramural al arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.

S-a specificat prezenţa a patru tipuri de vase limfatice, morfologia cărora reflectă starea lor funcţională şi, în premieră, prin colorarea cu reactivul Schiff, în structura sistemului limfatic a fost evidenţiată o formaţiune activă, bogat vascularizată şi inervată – numită macromicrosegment limfatic, care este argumentată morfologic, topografic şi funcţional (M. Ştefaneţ), evidenţiată şi în structurile seroase perihepatice de  I. Catereniuc.

Rezultatele investigaţiilor morfofuncţionale, în special a celor, care ţin de particularităţile modificărilor din perioadele critice ale dezvoltării postnatale, sunt puse la baza elaborării unui sistem de utilizare a acestor cunoştinţe în prevenirea maladiilor şi combaterea îmbătrânirii precoce, a unei noi ramuri în ştiinţele morfologice – anatomia preventivă (M. Ştefaneţ, I. Catereniuc, 2000, 2005).

Au fost stabilite particularităţile organizării morfofuncţionale şi legităţile de distribuire a elementelor neurovasculare în cadrul complexului hepatoligamentar (termenul ne aparţine),  reprezentat de ficat, ca organ (cu elementele componente – stroma, parenchimul, formaţiunile nervoase, vasculare şi ductale) şi ligamentele sale, care, luate în ansamblu, sunt strâns legate între ele morfologic şi funcţional, constituind o unitate morfofuncţională (I. Catereniuc, 2007).

Actualmente asupra tezelor de doctor habilitat în medicină cu succes realizează studii pluriaspectuale, prin utilizarea metodelor tradiţionale, clasice şi contemporane de investigaţii morfologice, competitorii: dr., conf. universitari – O. Belic şi T. Hacina, iar a celor de doctor în medicină – A. Babuci, L. Globa, Z. Zorin, A. Bendelic (conducători/ consultanţi ştiinţifici – dr. habilitaţi, prof. universitari M. Ştefaneţ şi I. Catereniuc).

Pe parcursul anilor, colaboratorii catedrei au susţinut cu succes 6 teze de doctor habilitat, 33 de teze de doctor în medicină, au publicat un număr considerabil de monografii, manuale, compendii, ghiduri practice, lucrări metodico-didactice, numeroase lucrări ştiinţifice editate în culegeri şi reviste atât naţionale, cât şi internaţionale, au obţinut brevete de invenţii şi certificate de inovator.

 

 

Catedra de anatomie a omului

Planul activității științifice pe anul 2013

 

 Denumirea temei generale: Inervaţia formaţiunilor de ţesut conjunctiv în normă şi patologie. Morfologia elementelor para-, periviscerale şi perivasculare. Specificul sistemului ligamentar al organelor interne şi proprietăţile lor biomecanice, particularităţile morfofuncţionale ale diferitor organe şi sisteme în perioadele critice ale dezvoltării postnatale.

 

Denumirea temei

 

Scopul şi sarcinile esenţiale

ale cercetărilor știinţifice

 

 

Rezultatele preconizate

 

Cond. ştiinţific/ execut.

 

Term. definit.

2

3

4

5

7

Variabilitatea elementelor neurovasculare ale complexului spinoligamentar în perioadele critice a ontogenezei postnatale Evidenţierea:

*surselor de inerv. de bază/auxiliare şi a elementelor neurovasculare ale splinei, capsulei şi ligamentelor anexe la nivel macro- şi macromicrosc.;

*determ. histostructurii aparat. nervos, vaselor sangv./ limf., ale splinei, capsulei şi lig.ei;

*studierea particul. morfologice ale patului microcirculator şi a propriet. biomecanice ale unor ligamente şi capsulei splinei în diferite perioade de vârstă.

Vor fi stabilite sursele de inervație a splinei şi lig. sale, traiectul, distribuirea şi corelaţiile nervilor din cadrul plexurilor şi diverselor sisteme la nivel macromicroscopic şi microsopic. Va fi analizate vasele extra- şi intraorganice. Vor fi studiate propr. biomecanice ale capsulei şi ale unor ligamente lienale. Cons. şt:

M. Ştefaneţ

E. Aramă

Executor:

O. Belic

2014
Complexul ombilico-placentar, ca sursă de grefare celulară şi tisulară Determinarea particularităţilor structurale ale complexul ombilico-placentar în scopul obţinerii de grefe tisulare şi celulare pentru transplantare. Vor fi stabilite:

*componenţa celulară şi tisulară a placentei;

*particularităţi le de structură a cordonului ombilical şi aprecierea morfometrică ale particularităţilor de structură ale componentelor vasculare ale acestuia şi a comp. amnionului;

* tipurile de colagen în ţesut. complexului ombilico – placentar şi prezenţa celulelor CD73, CD 90, CD 105.

Cond. şt.:

Nacu V.

Motoc A.

(România)

Andrei Motoc

Executor:

L. Globa

2016
Morfologia aplicată a aparatului vasculo-nervos al aortei toracice Soluţionarea problemelor de atenuare a complicaţiilor       postoperatorii pe cord şi aorta toracică Vor fi stabilitte topografia elem. nervoase în  regiunea arcului aortal şi  particularităţile corelaţiilor vasculo-nervoase în adventicea aortei toracice şi ţesutul paraaortal. Cond. şt.

M. Ştefaneţ

A.Ciubotaru

Executor:

T Hacina

2014
Sistemul venos superficial şi venele perforante ale membrului inferior – particularităţi de structură şi inervaţie Stabilirea surselor de inervație a venelor superficiale ale membrului inferior în raport cu variantele de ramificație a lor (reticular sau magistral), stabilirea raporturilor dintre nervul safen și vena safena magna. Vor fi stabilite sursele de inervație a venelor superficiale ale membrului inferior în dependență de tipul de ramificare a lor, vor fi stabilite raportul dintre nervul safen și vena safena magna și posibilitatea lezării acestui nerv în caz de strriping al venelor superficiale. Cond. şt.:

I.Catereniuc

M. Ştefaneţ

Executor:

A. Bendelic

2016
Particularităţile morfofuncţionale ale bolţilor piciorului în perioada primului salt de creştere Studierea particularităţilor morfofuncţionale ale bolţilor piciorului la copii în intervalul de vîrsta 4-7 ani în dependenţă de variabilitatea anatomică individuală şi particularităţile de sex. Vor fi studiate particularităţile morfofuncţionale ale bolţilor piciorului în diferite perioade ale ontogenezei postnatale,

stabiliţi factorii modificatori ai piciorului şi unele norme igienice, care ar preîntâmpina apariţia modificărilor nedorite, precum şi determinate corelaţiile dintre factorii externi şi interni în provocarea modificărilor bolţilor piciorului.

Cond. şt.: M. Ştefaneţ

Executor:

A. Babuci

 

2016
Aspecte morfoclinice a traiectului intramural al arterelor coronariene Studierea particularităţilor morfofuncţionale ale traiectului intramural al vaselor coronariene şi inervaţiei inimii Vor fi stabilite particularităţile traiectului intramural al vaselor coronariene şi unele aspecte clinice ale morfologiei acestora în perioadele critice de dezvoltare ce vor fi utile în cardiologie. Cond. şt.:

I. Catereniuc

Executor:

M. Taşnic

2015

 

PLANUL ACTIVITĂȚII ȘTIINȚIFICE pe anul 2014

Denumirea temei generale

Scopul şi sarcinile esenţiale ale cercetării ştiinţifice

Rezultatele preconizate

Cond. Ştiinţific/ execut.

Term.

definit.

2

3

4

5

7

Variabilitatea elementelor neurovasculare ale complexului spinoligamentar în perioadele critice ale ontogenezei postnatale

Evidenţierea particularităților morfologice a element. neuro-vasculare ale splinei, capsulei şi ligamentelor anexe la nivel macro- şi macromicro- și microscopic în diferite perioade de vârstă.

Finisarea cercetărilor.

Deliberarea rezultatelor obţinute referitor la  particul. morfologice ale patului microcirculator şi a proprietăţilor biomecanice ale unor ligamente şi capsulei splinei în diferite perioadele de vârstă. Structurarea materialelor proprii şi finisarea tezei. Cons. şt:

M. Ştefaneţ

E. Aramă

 

 

Executor:

O. Belic

2014

Morfologia aplicată a aparatului vasculo-nervos al aortei toracice Diminuarea complicațiilor postoperatorii în cardiochirurgie

Argumentarea morfologică a unor complicații postoperatorii în cardiochirurgie

   Va fi stabilită topografia elem. nervoase în regiunea arcului aortal şi particular. corelaţiilor vasculo-nervoase în adventicea aortei toracice şi ţesutul paraaortal.

Se vor elabora recomand. pentru preven. complicaț. postoperatorii în cardiochirurgie

Cons. şt.

M. Ştefaneţ

A.Ciubotaru

Executor:

T Hacina

2014

Complexul ombilico-placentar, ca sursă de grefare celulară şi tisulară Determinarea particularităţilor structurale ale complexul ombilico-placentar în scopul obţinerii de grefe tisulare şi celulare pentru transplantare.

Cercetările preconizate vor fi realizate în aspect de investigații de laborator, cu utilizarea metodelor morfologice.

Vor fi stabilite particul. de structură a cordonului ombilical şi apreciate morfom. particul. de structură ale comp. lui;

Rezultatele obținute ar propune noi procedee de evidențiere, cultivare, prelevare și transplantare a celul. stem mezenchimale  complexului omelico-placentar.

Cond. şt.:

Nacu V.

Motoc A.

(România)

Executor:

L. Globa

2014

Inervatia venelor safene in norma si boala varicoasa

 

Determinarea relatiei dintre inervatia venelor safene si patologia venoasa.

Stabilirea surselor de inervatie a venelor safene;

determinarea interrelatiilor dintre nervii cutanati si venele safene;

stabilirea modificărilor inervatiei venelor safene in boala varicoasa.

Vor fi stabilite sursele de inervatie a venelor superficiale a membrului inferior : raportul dintre nervii cutanati si venelor safene, inclusiv raportul dintre vena safena mare si nervul safen si vena safena mica si nervul sural, particularitatile inervatiei acestor vene in boala varicoasa. Cond. şt.:

I. Catereniuc

 

 

Executor:

A. Bendelic

2016

Aspecte morfologice, clinice și tractografice ale nervului facial.

Determinarea particularităților morfologice ale tractului  cortico-nuclear al nervului facial și particularităților individuale ale ramurilor acestuia  pe piese anatomice prin metoda disecției și pe viu prin utilizarea tractografiei nervului facial la pacienții cu pareze faciale. Stabilirea particularităților morfologice și individuale ale fibrelor tractului corticonualear în caz de pareză a nervului facial; determinarea particularit. de distribuire a ramurilor periferice ale nervului facial pe pise anatomice și pe viu. Cond. şt.:

I. Catereniuc

 

 

Executor:

A. Babuci

 

2016

Aspecte morfoclinice a traiectului intramural al arterelor coronariene

Studierea particularităţilor morfofuncţionale ale traiectului intramural al vaselor coronariene şi inervaţiei inimii în aspect macro-, macromicro- și microscopic Vor fi stabilite particul. traiectului intramural și de inervație al vaselor coronariene şi unele aspecte clinice ale morfologiei acestora în perioadele critice de dezvoltare ce vor fi utile în cardiologie.  

Cond. şt.:

I. Catereniuc

Executor:

M. Taşnic

2015