Default Header Image

Muzeul de anatomie a omului

muzeu

 

muzeu2

 

MUZEUL DE ANATOMIE

din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie

Nicolae Testemiţanu” – colecție remarcabilă de piese anatomice

Muzeul de Anatomie din cadrul Catedrei de anatomie a omului a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, unul dintre cele mai bogate din Europa și spațiul postsovietic, reprezintă mai mult decât o simplă prezentare a unor exponate, el constituie o colecție unică, de nivel internațional, grație numărului și calității pieselor anatomice pe care le cuprinde. El este o adevărată mândrie și, în același timp, o prioritate pentru Universitate și, nu în ultimul rând, pentru Catedra de anatomie a omului.

Vorbim despre un anumit tip de muzeu – Muzeul de Anatomie – care conține numeroase piese anatomice de calitate extraordinară, confecționate de-a lungul timpului prin diverse procedee (disecție anatomică fină, coroziune, mumifiere, plastinare etc.) de către cadrele științifico-didactice care au lucrat pe parcursul anilor și care activează în prezent la Catedra de anatomie a omului a Universității, contribuind atât la renovarea și îmbogățirea acestuia cu noi exponate, cât și la implementarea lui în procesul de instruire a studenților.

 

Idea organizării unui Muzeu Anatomic a apărut încă în perioada postbelică în primii ani după înființarea Catedrei de anatomie a omului (octombrie 1945), odată cu transferarea la Chișinău a Institutului de Medicină din Kislovodsk, în baza potențialului uman al căruia a fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, actualmente USMF Nicolae Testemiţanu, idee care a fost pusă în practică de către primul titular al catedrei Alexei P. Lavrentiev (1945-1950) și asistentul, pe atunci, Boris Z. Perlin (viitor șef de catedră – 1959-1987).

Primele și cele mai vechi exponate din muzeu datează anume din acea perioadă și se referă la aparatul locomotor (oase, articulațiile coloanei vertebrale, mușchii membrului superior etc.).

În perioada anilor 1965-1971 muzeul a fost reorganizat, îmbogățit și completat cu un număr impunător de exponate noi. Actualmente, muzeul dispune de una dintre cele mai valoroase colecții de piese anatomice unice, care zi de zi se completează cu noi exponate, fiind unul dintre puținele de acest gen, apreciat înalt de specialiștii în domeniu din țară și de peste hotare.

De menționat, că muzeul este rezultatul activității atât a titularilor, care au stat la cârma Catedrei în diferite perioade de timp: Alexei P. Lavrentiev (1945-1950), V. Gh. Ukrainski (1950-1951), A. A. Otelin (1951-1954), Valentina F. Parfentieva (1954-1956), Vasilii V. Kuprianov (1956-1959), Boris Z. Perlin (1959-1987), Mihail I. Ştefaneţ (1988-1990) (1998-2013), Vasile N. Andrieş (1991-1997), Ilia M. Catereniuc (2013 – prezent), cât și a profesorilor de anatomie – Natalia V. Cherdivarenco, Galina V. Vincenco, Victor T. Jița, Alexei V. Popa, Tatiana A. Iastrebova, Ilia A. Gurițenco, Anatolie N. Nastas, Teodor I. Lupașcu, Tamara V. Titova, Dumitru Gh. Batîr, Eugenia S. Lopotencu, Emilia V. Poburnaia, Olga V. Belic, Tamara V. Hacina, Zinovia A. Zorina, Tatiana C. Botnari și laboranților – N. V. Lescenco, Janna I. Pavlenco.

Timp de peste șapte decenii, piesele de colecție au suportat transferarea în edificiu nou (1965), au trecut peste o serie de seisme…, dând posibilitatea și creând condiții optime studenților pentru studiul teoretic și practic al anatomiei.

La amenajarea sălilor participă și tinerii studioși. Unii dintre ei, membri ai Cercului științific studențesc, au fost și sunt implicați în procesul de disecție – piesele anatomice confecționate de către tinerii mediciniști completează armonios colecția impresionantă de piese anatomice expuse în muzeu.

Muzeul este extrem de bogat în material didactic. Studenții mai întâi învață în sălile de disecție (Sala de demonstrare și studiere a pieselor anatomice amenajată la Catedră), iar pentru suplimentarea demonstrativă a informației privind formațiunile anatomice – studiază aici.

Muzeul de Anatomie din cadrul USMF ”Nicolae Testemiţanu” pe lângă scopul principal – didactic și științific, reprezintă și un punct de plecare în înțelegerea fenomenului medical pentru cei curioși și pasionați de frumusețea interioară a corpului uman. Datorită acestor exponate pot fi înțelese tainele creației umane.

Muzeul se bucură de o mare popularitate fiind vizitat de numeroși elevi și profesori ai liceelor, de către studenții colegiilor și universităților din țară și de numeroase delegații de peste hotare, de reprezentanți ai diferitor organizații obștești etc.

Un fapt cu care ne mândrim este că în cadrul Zilei ușilor deschise, muzeul este prezentat viitorilor studenți la Medicină, pentru mulți dintre care reprezintă un imbold de a urma această cale profesională.

Mai mult ca atât, muzeul joacă un rol deosebit în popularizarea cunoștințelor despre Om, cu privire la particularitățile morfofuncţionale în diferite etape ale ontogenezei pre- și postnatale, variabilitatea anatomică individuală și influența diferitor factori nocivi ai mediului asupra structurii și activității organelor și sistemelor de organe etc.

Astfel spus, pe lângă valoarea cognitivă a unor astfel de piese anatomice, muzeul mai este și de un real folos didactic.

 

Colecția Muzeului de Anatomie include cca 2000 de piese cu o valoare științifico-didactică inestimabilă, reprezentând oase, schelete, preparate umede – articulații, mușchi, organe interne și sisteme de organe, embrioni în diverse perioade de dezvoltare, secțiuni anatomice plastinate, malformații, monstruozități etc., păstrate în soluție de formol, piese mumificate și mulaje.

Piesele anatomice unice, expuse în 5 săli spațioase din incinta Catedrei de anatomie a omului (Aparatul locomotor; Viscere; Sistemul nervos central; Vase și nervi; Anatomia copilului), constituie un adevărat tezaur al Alma Mater.

Sala 1. Aparatul locomotor

 

Sala 2.  Viscere

 

Piesele anatomice expuse în această sală includ secțiuni sagitale, frontale etc. prin diverse segmente ale corpului uman, organe separate și complexe de organe, mulaje, piese de coroziune etc. Ele reflectă pluriaspectual structura complexă a tuturor organelor interne din componența sistemelor digestiv, respirator, urinar, endocrin și reproductiv.

Atracția acestui segment al colecției muzeistice sunt malformațiile inimii, rinichilor, plămânilor, glandei tiroide și altor organe, calculii biliari și renali, piesele de coroziune ale sistemelor vasculare ale rinichilor, splinei etc.

Necesită atenție și exponatul – craniul copilului cu evidențierea dinților temporari și cel de matur, cu evidențierea celor permanenți, preparatele care reflectă organele genitale externe și procesul de coborâre a testiculelor în scrot precum și complexul de organe extras în timpul unei operații reparatorii de herniotomie, în sacul hernial găsindu-se organele genitale de hermafrodit.

*

 

Sala 3. Sistemul nervos central

 

Exponatele din această sală reflectă sub diferite aspecte toate structurile din cadrul sistemului nervos central – secțiuni în diferite proiecții ale encefalului (rombencefalul cu componentele sale, structura mezencefalului și a prozencefalului cu elementele constitutive, ventriculele cerebrale) și ale măduvei spinării, inclusiv meningele cerebral și spinal cu derivatele acestora.

Printre piesele acestui compartiment al colecției sunt de menționat secțiunile prin emisferele cerebrale și cerebelare, colorate prin precipitarea sulfurii de cobalt pentru evidențierea raportului dintre substanța albă și cea cenușie, măduva spinării a unui copil pe toată lungimea sa, ventriculele cerebrale deschise etc.

*

 

Sala 4. Vase și nervi 

 

Este de mare valoare istorică, deoarece adăpostește o colecție foarte diversă de piese anatomice referitoare la inervația și vascularizația diverselor organe, dovadă a continuității cercetării în domeniul anatomiei, preparate realizate de cadrele stiințifico-didactice ale Catedrei în perioada activităților de cercetare referitoare la elaborarea tezelor de doctor/doctor habilitat în științe medicale.

Ca și muzeele tradiționale, Muzeul Anatomic conține și el un număr impunător de „opere”, care ar putea fi numite chiar „opere de artă”, pentru că au ieșit din mâinile unor profesioniști de calificare înaltă, profesori de anatomie.

Diferența ar fi doar că în cazul dat, nu s-a „lucrat” cu pensula, ci s-au utilizat disecția anatomică fină, diverse substanțe chimice, polimeri, pentru ca să se obțină acele preparate, din care studentul la medicină să aibă ce să învețe.

Printre piesele de excepție din această sală sunt de menționat: encefalul și măduva spinării unui adult, un număr impunător de preparate ale nervilor cranieni, ganglionii vegetativi ai extremității cefalice, plexurile nervoase somatice (cervical, brahial, lombar și sacral) și ramurile lor, plexurile vegetative din cavitățile toracică și abdominală, inervația inimii, vasele sangvine și nervii membrelor, arterele capului și gâtului, piesele de coroziune ale sistemului vasculoductal al ficatului etc.

Cu imagini de o calitate impecabilă a pieselor anatomice confecționate de personalul științifico-didactic al Catedrei (profesorii universitari Boris Z. Perlin, Vasile N. Andrieş, Natalia V. Cherdivarenco, Victor T. Jița, Mihail I. Ştefaneţ, Ilia M. Catereniuc, conferențiarii universitari Galina V. Vincenco, Tatiana A. Iastrebova, Alexei V. Popa, Tamara M. Titov, Emilia V. Gherghelegiu-Poburnaia, Teodor I. Lupaşcu, Eugenia S. Lopotencu, Olga V. Belic, Dumitru Gh. Batîr, Anatolie N. Nastas, asistenții universitari Ilia A. Gurițenco, Domnica M. Stratilă etc.), pe parcursul anilor sunt ilustrate multe ediții de specialitate, editate în țară și peste hotare, inclusiv renumitele atlase de Anatomia omului sub redacția lui R. Д. Sinelnikov (Синельников Р. Д., Синельников Я. Р. Атлас анатомии человека. Москва: Медицина, oricare ed.) și cel al Sistemului nervos vegetativ, sub redacția lui P. I. Lobko (Лобко П. И., Мельман Е. П., Денисов С. Д., Пивченко П. Г. Вегетативная нервная система. Атлас. Минск, 1988), monografiile, manualele și alte lucrări metodico-didactice, elaborate la catedră etc.

*

 

Sala 5. Anatomia copilului

 

Dintre toate sălile de muzeu, aceasta din urmă pare să atragă cel mai mult vizitatorii și să-i uimească cu o colecție impresionantă de malformații.

Printre piesele expuse se numără mai multe variante de gemeni conjugați, inclusiv de tip „gemeni siamezi”, așa numiții fetuși sirenă, ciclopi (creaturi cu un singur ochi), bicefali, hidrocefali, cazuri de sindactilie, copii cu focomelie, cazuri de sarcină extrauterină, embrioni și fetuși începând cu primele săptămâni de formare și până la sfârșitul perioadei respective etc.